Dacă ai stat măcar o dată în tribunele de pe Cluj Arena, știi cum e: înainte să înceapă meciul, privirea îți fuge singură spre gazon. Nu doar pentru că acolo se joacă fotbalul, ci și pentru că iarba îți spune, fără vorbe, cât de mult a fost folosit terenul, cât de bine e îngrijit, câte ploi, festivaluri și alunecări a dus pe picioare.
Un stadion modern nu mai înseamnă doar tribune, acoperiș și nocturnă, ci și o suprafață de joc care să țină pasul cu pretențiile orașului.
La Cluj, schimbarea aceasta a venit printr-un proiect făcut cu cap: o echipă românească, Gazon Luna, a adus pe stadion o tehnologie de ultimă generație, certificată pe unele dintre cele mai importante arene din Europa, prin parteneriatul cu SIS Pitches. În spatele ierbii perfect tunse nu se ascunde doar o „iarbă mai verde”, ci un întreg sistem tehnic, gândit în straturi, în care fiecare detaliu contează.
De ce a ajuns Cluj Arena la gazon hibrid?
Cluj Arena nu este doar stadionul Universității Cluj. Este un spațiu care respiră tot anul: meciuri oficiale, antrenamente, competiții atletice, concerte mari, festivaluri, evenimente publice. Într-un sezon obișnuit, suprafața de joc este solicitată mai mult decât o mare parte dintre terenurile de antrenament din campionate puternice.
Problema este că un gazon clasic, doar natural, are o limită pe care nu o poți păcăli. Chiar și când este îngrijit corect, la fiecare ploaie mai serioasă apar bălți, zone noroioase, bucăți de iarbă smulse la intrări mai dure. După un festival mare, terenul avea nevoie de săptămâni întregi ca să își revină cât de cât. Clubul era nevoit uneori să caute alt stadion pentru meciuri importante, iar suporterii vedeau cu ochiul liber că iarba nu mai ține ritmul cu nivelul așteptărilor.
De aici a pornit decizia de a trece la un gazon hibrid, soluție folosită de ani buni pe stadioane mari din fotbal și rugby. În fond, s-a acceptat ideea că iarba de stadion nu mai este de mult doar o chestiune de grădinărit, ci un domeniu în care agronomia se întâlnește cu ingineria.
Ce înseamnă, de fapt, un gazon hibrid
Termenul poate suna tehnic, dar, simplificat, lucrurile stau așa: un gazon hibrid combină iarba naturală cu fibre sintetice introduse în sol, astfel încât cele două să lucreze împreună. Nu vorbim despre un teren sintetic pe care s-au presărat niște fire de iarbă, ci despre un gazon care rămâne covârșitor natural, întărit cu un procent mic, dar foarte important, de fibre artificiale.
Imaginează-ți un beton armat. Cimentul este partea vizibilă, „normală”, iar fierul din interior îi dă rezistență și stabilitate. În cazul gazonului, iarba, cu tot cu rădăcini, se dezvoltă într-un strat de sol în care au fost „cusute” fibre sintetice. Rădăcinile se prind de ele, se încolăcesc, și așa ia naștere un covor mult mai stabil, care nu mai sare în smocuri la prima alunecare mai agresivă.
Pe Cluj Arena s-a folosit tehnologia de hibridizare SISGrass, dezvoltată de SIS Pitches, aceeași familie de soluții care ține în viață gazonul de pe stadioane precum Camp Nou sau Stamford Bridge. Diferența este că, la Cluj, totul a fost adaptat la climatul de aici și la modul particular în care este folosit stadionul.
Stratul de bază și drenajul, fundația invizibilă a terenului
Oricât de spectaculoasă ar fi povestea cu fibrele sintetice, fără o fundație bună, totul ar fi de formă. Sub iarba verde pe care o vezi din tribune se află un întreg sistem de straturi, gândit atent, ca o construcție serioasă.
Primul rol important îl are drenajul. În partea de jos a structurii există o rețea de conducte perforate, acoperite cu pietriș și materiale special alese, care preiau apa de ploaie sau apa din irigații și o evacuează rapid. Scopul este ca apa să nu rămână la suprafață, să nu băltească, ci să treacă prin sol, în timp ce rădăcinile primesc umiditatea necesară.
Peste sistemul de drenaj, se așază substratul de creștere. Aici lucrurile se complică ușor, pentru că nu este vorba despre un simplu pământ adus de oriunde, ci despre un amestec de nisip spălat și materie organică, calculat astfel încât să fie suficient de stabil, dar și aerat. Pe acest substrat trebuie să poți alerga, să poți aluneca, să poți schimba direcția, fără ca solul să se transforme într-un praf tasat sau într-o mocirlă fără formă.
În anii de lucru pe terenuri sportive, Gazon Luna și-a rafinat rețetele de substrat, iar experiența aceasta se vede acum pe Cluj Arena. Când vezi un teren care se usucă repede după o ploaie serioasă și nu se transformă într-o mlaștină, aproape sigur acolo este un drenaj bine gândit și un strat de bază făcut ca la carte.
Fibrele sintetice „cusute” în gazon, inima sistemului hibrid
Partea care stârnește cel mai mult curiozitatea este expresia „gazon cusut”. Și, culmea, nu e deloc o figură de stil. Pe teren intră utilaje speciale, complet electrice, care inserează fibre sintetice în sol, la o densitate impresionantă. Dacă le privești de aproape, mașinile amintesc de niște mașini de cusut uriașe, care se mișcă încet dar sigur, bandă cu bandă.
La Cluj, echipa Gazon Luna a folosit echipamente de ultimă generație, capabile să lucreze la adâncimi de până la aproape 18 centimetri. O parte din fibră rămâne la suprafață cam doi centimetri, suficient cât să fie „prinsă” de rădăcinile ierbii pe măsură ce aceasta crește. Încet-încet, rădăcinile acoperă fibrele, se înfășoară în jurul lor și formează împreună o structură foarte solidă.
Efectul real se vede în două momente concrete. Primul este în timpul jocului, la schimbări bruște de direcție sau la intrări tari. În loc să sară o bucată mare de gazon odată cu crampoanele, iarba rămâne ancorată în sol, iar locul nu rămâne „despuiat”. Al doilea moment este după un concert sau un festival, când, chiar dacă la suprafață iarba suferă, structura de dedesubt rămâne întreagă și permite refacerea mult mai rapidă a suprafeței de joc.
Tipul de iarbă și rolul fermelor Gazon Luna
Tehnologia hibridă este doar jumătate din ecuație. Cealaltă jumătate ține de calitatea ierbii propriu-zise, iar aici intră în scenă fermele Gazon Luna. Rulourile de gazon sunt produse în România, pe terenuri special dedicate, unde se folosesc amestecuri de semințe gândite pentru trafic intens.
De regulă, combinația se învârte în jurul a două specii folosite și pe marile stadioane din Europa: Poa pratensis, care oferă rezistență și densitate, și Lolium perenne, care are o capacitate foarte bună de regenerare. Gazonul se cultivă în câmp, ani de zile, cu o grijă aproape meticuloasă: tunderi dese, fertilizări echilibrate, irigații controlate. Când este decopertat și transformat în rulouri, iarba nu pleacă la stadion ca un experiment, ci ca un produs matur, stabil.
Pe Cluj Arena, montarea s-a făcut în ritm alert, dar atent. Rulourile se așază unul lângă altul, cu îmbinări aproape invizibile, un pic ca atunci când pui parchet într-o cameră și vrei ca totul să iasă perfect drept. După câteva zile, când gazonul începe să se prindă, senzația este că privești un covor compact, fără întreruperi. Pentru jucători, diferența față de un teren „în lucru” se simte din primul antrenament: piciorul calcă sigur, mingea rulează curat, fără să sară din denivelări.
Tehnologia SISGrass și legătura cu marile stadioane ale Europei
Un detaliu important, dincolo de povestea locală, este că soluția aleasă la Cluj nu este una de laborator sau un experiment făcut pe un singur stadion. Sistemul SISGrass, dezvoltat de SIS Pitches, funcționează de ani de zile pe arene mari din Spania, Anglia, Italia, Germania sau Turcia. Camp Nou, Stamford Bridge, stadionul lui Juventus sunt doar câteva exemple în care gazonul hibrid trece, sezon după sezon, prin sute de ore de joc la nivel înalt.
Fiecare ploaie torențială, fiecare duel câștigat sau pierdut, fiecare alunecare a fost, de fapt, un test real pentru acest tip de suprafață. Faptul că la Cluj se folosește aceeași familie de tehnologii nu este doar un argument de marketing, ci o continuitate de know-how, adusă la noi prin parteneriatul cu Gazon Luna.
Pe lângă mașini și fibre, acest parteneriat aduce și reguli clare de instalare și întreținere. De la distanța dintre liniile de „coasere” până la parametrii de umiditate, tundere și aerare, toate sunt stabilite astfel încât iarba să lucreze la capacitatea ei maximă, nu doar în ziua inaugurării, ci an de an.
Cum se desfășoară, în practică, instalarea gazonului hibrid pe Cluj Arena
Dacă am privi tot procesul de sus, ca într-un time-lapse, am vedea o succesiune interesantă de etape. Mai întâi, vechiul strat vegetal este îndepărtat, iar infrastructura de dedesubt este verificată bucată cu bucată. Drenajul este măsurat, pantele se corectează, se completează materialul de umplere acolo unde lipsesc bucăți, se nivelează cu răbdare.
Apoi încep să intre pe stadion camioanele cu rulouri de gazon natural. Utilajele le descarcă, oamenii le așază și le aliniază cu atenție, apăsând îmbinările pentru ca totul să devină o singură suprafață. În doar câteva zile, stadionul trece de la nuanțele de maro ale solului gol la un verde uniform, încă fragil, dar foarte promițător.
Urmează o perioadă scurtă în care gazonul este lăsat să se așeze. Se udă atent, se tunde doar puțin, se urmărește cum rădăcinile pătrund în substrat. După ce iarba prinde curaj, intră în scenă utilajele de „cusut”, care inserează fibrele sintetice în sol, bandă după bandă, până acoperă întreaga suprafață. Viteza de lucru și atenția la detalii merg împreună, pentru că densitatea fibrelor și adâncimea lor trebuie să fie aceleași în toate zonele terenului.
La final, pentru ochiul neantrenat, gazonul arată aproape la fel ca înainte. Diferența este că, sub stratul de iarbă, s-a instalat o rețea fină de fibre sintetice, care leagă totul într-o structură mult mai stabilă. Nu vezi tehnologia, dar o simți în felul în care se comportă terenul la primul meci serios sau la prima ploaie mai agresivă.
Avantajele concrete pentru Cluj Arena și pentru cei care folosesc terenul
Întrebarea care vine firesc, mai ales din partea suporterilor, este ce se schimbă efectiv la meciuri și la evenimente. De ce ar conta, dincolo de aspectul mai plăcut de la televizor.
Primul câștig este rezistența în timp. Un gazon clasic, doar natural, începe să își piardă calitatea după câteva sute de ore de utilizare intensă. Unul hibrid, cum este cel de pe Cluj Arena, poate duce semnificativ mai multe ore de joc și evenimente până când începe să arate obosit. Durata de viață estimată ajunge, în mod realist, la opt până la zece ani, uneori chiar mai mult, dacă este îngrijit cu grijă.
Al doilea avantaj se vede în condiții meteo dificile. Ploaia care altădată transforma suprafața de joc într-o zonă cu noroi și bălți este acum preluată de sistemul de drenaj, iar fibrele mențin coeziunea stratului de la suprafață. Mingea nu se mai oprește în apă, jucătorii nu mai pierd dintr-o dată sprijinul la schimbările de direcție. Cine a jucat pe un teren desfundat știe cât de mare poate fi diferența.
Există și un câștig important la capitolul siguranță. Aderența mai bună, lipsa denivelărilor mari, faptul că gazonul nu mai pleacă în smocuri sub crampoane reduc riscul de entorse și alunecări periculoase. Nimeni nu poate promite un teren perfect, dar se simte când suprafața lucrează cu jucătorii și nu împotriva lor.
Pentru administratorii stadionului, un astfel de gazon înseamnă și o libertate mai mare în planificare. Se pot programa mai multe meciuri într-un interval scurt, se pot accepta concerte și evenimente mari, cu mai puține emoții că urmează luni întregi de refacere. Pentru un oraș ca Clujul, care trăiește intens din evenimente, acest tip de gazon este, la urma urmei, o investiție în viața culturală și sportivă a comunității.
Tehnologiile de întreținere și grija de zi cu zi pentru gazon
Tehnologia nu se oprește odată cu instalarea gazonului. Un teren hibrid are nevoie de o întreținere pe măsură: tunderi regulate, aerări, însămânțări suplimentare, irigații ajustate după anotimp. Toate acestea se fac cu utilaje gândite să respecte structura hibridă, fără să deterioreze fibrele și fără să rupă stratul vegetal.
Pe Cluj Arena sunt folosite utilaje electrice moderne, care reduc zgomotul și emisiile și, în același timp, permit un control foarte fin al adâncimii și al presiunii de lucru. Poate părea un detaliu minor pentru cine privește din tribună, dar în realitate aceste ajustări milimetrice fac diferența între un gazon doar „acceptabil” și unul care arată bine și se simte bine la joc.
În timp, o întreținere corectă înseamnă o suprafață de joc care își păstrează textura, culoarea și elasticitatea. Dispare contrastul acela neplăcut dintre centrul terenului, „călcat” intens, și zonele laterale aproape impecabile. Totul rămâne uniform, iar camerele TV nu mai surprind pete de pământ acolo unde ar trebui să fie verde.
Ce înseamnă acest gazon pentru oraș și pentru suporteri
Dincolo de toate detaliile tehnice, există și o parte emoțională pe care nu ai cum să o ignori. Cluj Arena este un simbol al orașului, iar terenul pe care joacă Universitatea Cluj este, într-un fel, scena principală a multor trăiri. Când știi că acolo se joacă pe o tehnologie similară cu cea de pe stadioane mari din Europa, sentimentul că „suntem și noi acolo” apare inevitabil.
Gazonul hibrid nu garantează goluri, nu poate decide un meci și nu poate înlocui inspirația unui jucător. Dar oferă un cadru corect. Mingea sare cum trebuie, terenul nu mai devine scuză, iar discuțiile se întorc acolo unde ar trebui să fie: la joc, la tactică, la forma echipelor.
Pentru un oraș obișnuit să viseze cu ochii deschiși, contează să nu mai privească doar la televizor stadioanele din Vest și să spună „uite ce au alții”. Contează să știe că acasă există o infrastructură comparabilă, construită cu specialiști și tehnologie testată.
Dacă ar fi să rezumăm toată această poveste la o singură curiozitate, poate că ar suna așa: ce tehnologii folosește Gazon Luna pentru ca un stadion din România să ajungă la standardul celor din Vest?
Răspunsul nu ține de un singur ingredient-minune, ci de un ansamblu de straturi, utilaje, semințe, reguli de lucru și, mai ales, de oameni care înțeleg că un gazon bun nu este un moft, ci o promisiune.
O promisiune că orașul ia în serios sportul și spectacolul, că respectă jucătorii care calcă pe iarbă și suporterii care vin să trăiască, din tribune, fiecare pas făcut pe acest covor verde.
