Costurile împrumuturilor pentru România pe piețele internaționale au crescut considerabil, ceea ce pune în pericol sustenabilitatea bugetului de pensii. O analiză realizată de Erste Group subliniază problema persistentă a deficitelor gemene care afectează țara.
Deficitul pensiilor: o situație alarmantă
Datoria publică a României crește rapid, iar statul se împrumută pentru a-și refinanța obligațiile anterioare, ceea ce o apropie de incapacitatea de plată și amenință capacitatea de a acoperi deficitul din sistemul public de pensii.
Pensionarii, care speră la majorarea și indexarea pensiilor, se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: plățile lor sunt în pericol. Odată ce datoria publică a depășit 60% din PIB, au fost suspendate toate creșterile de pensii și salarii bugetare, iar acum există riscul de a se efectua plăți parțiale sau întârziate.
Conform datelor Consiliului Fiscal, începând din 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale, inclusiv al pensiilor speciale, a crescut semnificativ, urmând să ajungă la 52,4 miliarde lei în 2025, cu o majorare de 12,7 miliarde lei față de anul anterior, conform raportului consultat de Newsweek.
Împrumuturi costisitoare și efectele asupra pensionarilor
Deficitul sistemului de pensii a ajuns la 10 miliarde euro, conform unei analize a Consiliului Fiscal. România continuă să fie o excepție vulnerabilă în Uniunea Europeană, din cauza deficitului bugetar și a celui de cont curent.
Un pensionar ar putea întreba cum se leagă deficitul bugetar de incapacitatea de a primi pensia. Răspunsul este simplu: deficitul bugetar indică faptul că statul cheltuie mai mult decât încasează, ceea ce face imposibilă plata pensiilor.
Într-o situație în care împrumuturile devin mai costisitoare, obținerea fondurilor necesare pentru pensii devine din ce în ce mai dificilă. Raportul analiștilor Erste Group arată că economia României se află într-o stare fragilă, marcată de instabilitate politică, care afectează consolidarea fiscală.
Dobânzile pentru împrumuturile pe termen de 10 ani rămân ridicate, stabilizându-se în jurul valorii de 7%. Ratingul suveran al României este foarte aproape de categoria „junk”, ceea ce face ca costurile de finanțare să nu scadă și, dimpotrivă, să crească.
Impactul asupra viitorului financiar
Tensiunile din piețele financiare afectează direct bugetul asigurărilor sociale, iar deficitul devine tot mai greu de acoperit. Bugetul pensiilor este dependent de alocările de la bugetul central, iar datoriile mari pentru împrumuturi reduc resursele disponibile pentru pensii.
România se confruntă cu riscul incapacității de plată, iar capitalul obținut din emisiuni de obligațiuni este direcționat în principal către refinanțarea datoriilor existente, nu către investiții productive. Prognozele sugerează că datoria publică va continua să crească, atingând 61% din PIB în 2026 și 68% în anii următori.
Perspectivele economice sunt sumbre, având în vedere recesiunea și inflația ridicată. Analiștii estimează o contracție a creșterii economice de -0,7% în 2026, din cauza consumului intern slab.
Inflația rămâne ridicată, estimată la 6,4% la sfârșitul anului 2026, afectând puterea de cumpărare a populației și valoarea reală a veniturilor fixe, inclusiv a pensiilor. Fără o reformă fiscală credibilă, România riscă retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce ar face împrumuturile externe și mai costisitoare, punând o presiune suplimentară asupra plăților sociale lunare.
Sursa articol: https://newsweek.ro/economie/pensii-pericol-romania-imprumuta-dobanzi-uriase-banii-seniorilor-greu-dat
Sursa foto: Inquam Photos
