Politica bazată pe resentimente s-a intensificat în partea de est a Germaniei. Totuși, și vest-germanii se confruntă cu întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a acordat un interviu publicației FAZ, care a generat un mare interes. Titlul acestuia a fost: „Multor vest-germani le-a ajuns cuțitul la os”.
Interviul a fost o reamintire pentru est-germanii nemulțumiți, în special pentru cei care consideră că votul pentru AfD este o reacție la frustrările față de vest. Brechtken a afirmat că plângerile est-germanilor legate de diferențele dintre est și vest sunt acum mai mult emoționale decât raționale, sugerând o lipsă de onestitate în evaluarea situației.
El a continuat să sublinieze că vestul Germaniei a demonstrat de-a lungul ultimelor decenii că înțelege democrația și știe cum să combată extremismul, având un avantaj în prevenirea ascensiunii unor partide ca AfD. În contrast, est-germanii au avut o tendință moștenită spre soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, se întreabă în analiza sa publicată în The Guardian cât din afirmațiile lui Brechtken sunt bazate pe fapte istorice și cât sunt opinii personale. Cu toate acestea, ea recunoaște că Brechtken a avut dreptate într-un aspect.
AfD s-a născut în Vest și „mușcă” din Est
Furia est-germanilor, popularitatea AfD, precum și recentele alegeri din Saxonia-Anhalt, ar trebui să ne reamintească câteva fapte istorice și să ridice întrebări pe care Brechtken nu le-a abordat, afirmă jurnalista. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar mulți dintre liderii săi provin din landurile vestice. Este esențial să ne întrebăm nu doar ce atrage estul Germaniei către AfD, ci și ce îi determină pe vest-germani să sprijine acest partid și să aleagă estul ca un teren de dezvoltare pentru acesta.
Landurile vest-germane, care au declarat că au realizat denazificarea după 1945 și au promovat cultura memoriei, trebuie să analizeze cu aceeași seriozitate ca și est-germanii motivele pentru care fascinația față de extremism continuă să existe. Întrebările se ridică și în legătură cu lipsa unor structuri eficiente care să împiedice ascensiunea partidelor de extremă dreapta, scrie Carolin Würfel.
„Copilul” din ’89 a crescut și e furios
În 1989, mulți est-germani visau la o combinație între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era neapărat preferată. Mulți au simțit că procesul a fost gestionat prost, cu decizii impuse fără negociere. După reunificare, agenția Treuhand a privatizat majoritatea companiilor est-germane, lăsând doar 6% în proprietatea localnicilor. Aproape două milioane de locuri de muncă au fost pierdute.
În anii 1990-1991, est-germanii au ieșit în stradă nu împotriva propriului guvern, ci împotriva vest-germanilor, cerând alegeri noi și renegocierea acordurilor care i-au lăsat fără locuri de muncă. Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă nu se teme de o nouă revoluție în Germania de Est.
În acea perioadă, fostul est era considerat un copil care trebuia să asculte de părintele său vestic. Acum, acel copil a crescut, dar își amintește experiențele trăite. Ulrich Siegmund, un reprezentant al AfD, s-a născut în anul reunificării.
Mesajul percutant cu care AfD a cucerit Estul
Una dintre promisiunile fundamentale ale AfD este recâștigarea controlului. Evenimentele din Saxonia-Anhalt depășesc dorința de control, fiind motivate de o formă de revanșă. Estul a decis să spună „ajunge” unui Vest dominator. Siegmund a declarat că rezultatul alegerilor arată că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
Aceste cuvinte au rezonat profund cu alegătorii. Majoritatea celor care au votat AfD nu sunt familiarizați cu programul partidului, dar se simt auziți și văzuți, ceea ce le oferă un sentiment de validare. Siegmund a organizat petreceri în întreaga regiune, oferind cârnați și bere, creând un sentiment de comunitate în satele și orașele părăsite.
AfD nu va îmbunătăți neapărat viața în estul Germaniei, dar a reușit să atragă atenția și să obțină voturi. Aceste aspecte sunt acum prioritățile principale pentru partid.
Orice va urma, toată lumea a știut
Acest partid extremist este creat de vest-germani, sprijinit de est-germani și aspiră acum la puterea națională. Ideile promovate de AfD sunt acelea pentru care Germania a avut nevoie de un război pentru a fi abandonate: rasismul, credința în superioritate și disprețul față de cei excluși. Aceasta este o problemă națională, care ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german.
Un vot pentru AfD reprezintă un vot pentru aceste convingeri, indiferent de furia sau dezamăgirea care îl motivează. În aprilie 1932, Partidul Nazist a câștigat alegerile regionale în Saxonia-Anhalt, obținând 40,7% din voturi și formând primul guvern regional condus de naziști.
Orice s-ar întâmpla în continuare, va fi greu să spunem că nu am știut, conchide jurnalista.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
