Guvernul condus de Donald Tusk și președintele Karol Nawrocki se află într-o dispută pentru controlul Tribunalului Constituțional din Polonia. O judecătoare numită de actuala majoritate parlamentară a decis suspendarea conducerii Tribunalului, iar protestele au erupt pe străzi. Tusk afirmă că acțiunile sale vizează restabilirea statului de drept, în timp ce Nawrocki și opoziția acuză o preluare ilegală a instituției.
Conflictul a căpătat o dimensiune politică suplimentară pe 31 octombrie, când fostul premier Mateusz Morawiecki a anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului. Președintele a început consultări cu diverse partide, iar Tusk și-a apărat acțiunile.
Tribunalul Constituțional are rolul de a verifica dacă legile sunt conforme cu Constituția. Cetățenii și companiile se bazează pe deciziile sale pentru a-și proteja drepturile. Ce se întâmplă însă când instituțiile statului nu mai recunosc aceiași judecători și contestă autoritatea deciziilor acestora?
Ce se întâmplă acum
Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a declarat vineri, 30 octombrie, că suspendă pentru o lună activitatea președintelui Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański. Ea a invocat vechimea sa în magistratură și anumite reglementări referitoare la suspendarea temporară a unui judecător.
Korwin-Piotrowska susține că conducerea actuală împiedică unii judecători aleși de Parlament să își desfășoare activitatea și blochează funcționarea Tribunalului. În schimb, Święczkowski și Sochański contestă suspendarea și afirmă că judecătoarea nu are autoritatea necesară pentru a-i demite, conform Rzeczpospolita.
Președintele Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție (PiS), și-a întrerupt călătoria în Senegal, revenind în Polonia. La Tribunal, s-au înregistrat incidente, susținătorii Opoziției adunându-se în fața clădirii, iar poliția intervenind pentru a asigura ordinea și reținând persoane care încercau să pătrundă în incintă.
Nawrocki a acuzat guvernul de încălcarea ordinii constituționale și a cerut retragerea forțelor de ordine trimise la Tribunal. Tusk a justificat intervenția sa, spunând că restabilirea statului de drept necesită măsuri decisive.
Președintele a avut discuții sâmbătă cu reprezentanții mai multor partide, inclusiv PSL și Polska 2050, din coaliția de guvernare. Coaliția Civică a lui Tusk și formațiunea Noua Stângă au refuzat invitația, conform Onet.
Mateusz Morawiecki a declarat că grupul său parlamentar, Rozwój Plus, va propune o moțiune de cenzură și un guvern condus de Marek Jurek, fost președinte al Seimului. Procedurile din Polonia permit demiterea guvernului doar dacă deputații aleg simultan un nou premier, ceea ce implică obținerea unei majorități care să-l susțină pe înlocuitorul lui Tusk.
Cum s-a ajuns aici
Majoritatea parlamentară din jurul Platformei Civice și PSL a numit cinci judecători înainte de a pierde puterea în 2015. Tribunalul a stabilit ulterior că trei dintre aceste numiri erau conforme cu Constituția, în timp ce două nu, iar mandatele acestora urmau să expire odată cu instalarea noului Parlament.
Noua majoritate PiS a respins toate cele cinci numiri, desemnând proprii candidați. Președintele de atunci, Andrzej Duda, le-a acceptat jurământul, inclusiv celor aleși pentru locuri deja ocupate legal, refuzând să primească jurământul celor desemnați de vechiul Parlament.
Guvernarea PiS a modificat ulterior regulile de funcționare ale Tribunalului. Executivul a refuzat să publice o hotărâre din 2016 care declara neconstituționale câteva dintre modificările aduse. Criticii au acuzat partidul că a subordonat instituția controlului politic, conform Euronews.
Instanțele europene au confirmat ulterior existența unor probleme grave. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în 2021 că participarea unui judecător ales neregulamentar a încălcat dreptul unei companii de a avea acces la o instanță constituită conform legii.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat în decembrie 2025 că neregulile în numirea unor judecători și a președintelui Tribunalului compromiteau independența și imparțialitatea instituției. De asemenea, CJUE a stabilit că hotărârile Tribunalului care contestau autoritatea dreptului european încălcau obligațiile Poloniei ca stat membru.
Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului în decembrie 2023, promițând restabilirea independenței justiției. Executivul său a contestat legitimitatea Tribunalului și a refuzat publicarea hotărârilor emise de acesta. Deși Tribunalul a continuat să funcționeze, guvernul nu a recunoscut deciziile sale.
Parlamentul a încercat să reformeze Tribunalul prin două legi adoptate în septembrie 2024. Duda le-a trimis pentru verificare Tribunalului, care le-a declarat neconstituționale în iulie 2025, astfel că reforma nu a fost implementată.
Refuzul jurământului a dus la un nou blocaj. Parlamentul a ales în 2026 opt judecători pentru Tribunalul cu 15 membri. Nawrocki a acceptat jurământul a trei dintre aceștia, dar a refuzat pentru ceilalți cinci, care au depus jurământul printr-o procedură alternativă în Parlament, însă Święczkowski nu le-a permis să își înceapă activitatea.
CEDO a cerut deja autorităților, printr-o măsură provizorie anunțată pe 6 mai, să nu împiedice cei patru judecători care au fost blocați în primăvară să își exercite atribuțiile. Totuși, Curtea nu a pronunțat o hotărâre definitivă asupra fondului cauzei.
Comisia de la Veneția a explicat într-o opinie adoptată în octombrie că Parlamentul are responsabilitatea de a alege judecătorii, iar președintele nu poate transforma depunerea jurământului într-un veto asupra alegerii acestora.
Ce poate urma
Anna Korwin-Piotrowska a convocat Adunarea Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie. Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a solicitat și ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a permite urmărirea lor penală. Totuși, disputa poate continua asupra celor care au dreptul de a participa la ședințe și a vota.
Un acord politic ar putea să prevină escaladarea conflictului. Szymon Hołownia, din Polska 2050, a solicitat discuții directe între Tusk și Nawrocki pentru a restabili funcționarea Tribunalului. El critică atât controlul exercitat de PiS asupra instituției, cât și confruntarea actuală.
Fundația Helsinki susține o propunere din partea Fundației Batory care merge mai departe: un acord constituțional pentru reconstrucția instituției. Planul preconizează modificarea regulilor de alegere a judecătorilor, astfel încât un singur partid să nu poată controla Tribunalul, terminarea mandatelor actuale și alegerea unei noi componențe conform acestor reguli.
Organizația subliniază că metoda utilizată în prezent poate crea un precedent: o viitoare majoritate ar putea alege un judecător cu vechime mare, care să suspende conducerea și să preia controlul asupra instituției.
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, afirmă că schimbarea conducerii nu este suficientă. Tribunalul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor dincolo de apartenențele politice.
„Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile,” afirmă el într-un interviu pentru Rzeczpospolita.
Expertul consideră că polarizarea complică procesul de compromis, deoarece nicio parte nu dorește să cedeze.
Actuala majoritate trebuie să răspundă și criticilor referitoare la propriile numiri. Parlamentul l-a ales în septembrie pe Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, ca judecător constituțional. Unii membri ai coaliției s-au opus, considerând că alegerea sa contrazice angajamentul de a proteja justiția de influența politică.
Alegerile din 2027 ar putea intensifica confruntarea. Profesorul de drept Marcin Matczak avertizează că Tusk își poate mobiliza susținătorii, dar riscă să îndepărteze alegătorii moderați.
Economia ar putea resimți efectele pe termen lung. Analistul XTB Michał Stajniak estimează un impact imediat limitat asupra piețelor, deoarece investitorii sunt familiarizați cu acest conflict de ani de zile. Totuși, el atrage atenția că incertitudinea privind aplicarea legilor ar putea duce la amânarea investițiilor și la dobânzi mai mari solicitate pentru finanțarea statului. Companiile și investitorii trebuie să aibă încredere că regulile rămân valabile și după schimbarea puterii.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/criza-din-polonia-poti-sa-repari-o-institutie-politizata-fara-sa-i-compromiti-si-mai-mult-legitimitatea
Sursa foto: Ricky Esquivel / Pexels



