EMIL CIORAN


Emil Cioran, cel de-al doilea copil al lui Emilian şi al Elvirei Cioran, se naşte la 8 aprilie 1911,  la Răşinari, un sat de oieri şi pădurari din Transilvania, acolo unde tatăl său era preot.

Perioada copilăriei petrecută în Răşinari, avea să însemne pentru Cioran „paradisul terestru”. „Tot ce priveşte satul nostru mă tulbură profund; în acelaşi timp, am un sentiment de irealitate, de ceva vag, îndepărtat, ca dintr-o altă viaţă”, avea să spună, mult mai târziu, Cioran.

La vârsta de 10 ani, în 1921, părăseşte satul Răşinari, fiind înscris la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, unde va sta în gazdă. „Timp de zece ani am hoinărit de dimineaţa până seara într-un fel de paradis. Când a trebuit să-l părăsesc şi să plec la Sibiu, în șaretă am avut o criză de disperare de care-mi mai amintesc şi astăzi.”  După trei ani, familia se mută alături de el, tatăl său fiind numit protopop al Sibiului.

La 15 ani, în clasa a VI-a de liceu, Cioran începe să dea citire lecturilor filozofice, interesat fiind de pasaje scrise de  Mircea Florian, Diderot, Eminescu, Balzac, Tagore, Paulsen, Soloviov, Lichtenberg, Dostoievski, Flaubert, Schopenhauer şi Nietzsche, declarând ulterior: „când eram foarte tânăr, nu mă atrăgeau decât bibliotecile şi bordelurile”.

În perioada 1928 - 1932, urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti şi studiază cu precădere scrierile filosofilor şi esteticienilor germani. Încă de la 17 ani când s-a înscris la facultate, au apărut insomniile care-l transformau parcă „într-un demon”, iar gândul obsesiv la moarte îl urmărea „chiar şi atunci când mâncam”. Întors la Sibiu, în prima vacanţă de studenţie, pe stada Spinarea Câinelui, „mă plimbam noaptea, eram ca o stafie şi oamenii din acest orăşel credeau că am mintea zdruncinată. Şi atunci mi-am spus: Trebuie să scrii o carte!”

În ultimul an de facultate, publică articole în periodicele „Calendarul”, „Floarea de foc”, „Gândirea”, „Vremea” şi „Azi”. Studiile universitare le încheie cu o teză de licenţă asupra intuiţionismului bergsonian şi obţine menţiunea Magna cum laude, deşi, mai târziu va considera că „nu eram făcut să devin un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aş fi făcut lăcătuş”. În acelaşi an (1932), se înscrie la doctorat – specialitatea psihologie, sperând să obţină astfel o bursă în Franţa sau Germania.

 „Am început să scriu în tinereţe, după ce terminasem studiile de filozofie, la 21 de ani. În acea perioadă începeam să nu mai cred în filozofie, care până atunci fusese totul pentru mine... Am înţeles că ea te învaţă să pui probleme şi întrebări, dar că apoi te lasă pradă sorţii tale, pentru că răspunsurile ei sunt întotdeauna îndoielnice... […] Crezusem întotdeauna orbeşte în filozofie, eram fascinat de marile sisteme – Kant, Hegel, Fichte... Şi am abandonat-o, de dragul experienţei, al lucrurilor trăite, al nebuniei cotidiene”, afirma autorul.

Consideraţiile lui Cioran asupra a ceea ce însemna sau trebuia să însemne democraţia şi viaţa, aveau să fie împărtăşite şi de alţi intelectuali ai vremii (generaţia intelectualilor români ai anilor ’30). Ecourile gândirii acestora ajungeau până în saloane şi cafenele, Capşa reprezentând locaţia „în vogă” a vremii, unde asemenea intelectuali aveau să se întâlnească. Îi va cunoaşte astfel pe Mircea Eliade, Eugene Ionesco, Benjamin Fontane şi Victor Brauner, alţii ca el ce vor ajunge să-şi lase puternice amprente în istoria culturii la nivel mondial. „L-am întâlnit pe Eliade pentru prima oară prin 1932, în Bucureşti, unde tocmai terminasem vagi studii de filozofie. La vremea aceea el era idolul noii generaţii”[…] În forul meu lăuntric, îi reproşam prietenului meu că nu-i în stare să se identifice cu nimic, că vrea să fie totul din neputinţa de a fi ceva…”.


ȘTIRI

Lista candidaţilor admişi la concursul „Tribut Valorilor Culturale Româneşti”

Selecţia dosarelor, pe criterii de eligibilitate, pentru înscrierea la concursul campaniei naţionale „Români pentru o lume” a luat sfârşit.

Mai mult >

Se prelungeşte înscrierea la concursul „Tribut Valorilor Culturale Româneşti”!

Înscrierea în concursul „Tribut Valorilor Culturale Româneşti” se va prelungi până la data de 30 octombrie 2013, la solicitarea publicului.

Mai mult >

Înscrie-te şi tu la concursul „Tribut Valorilor Culturale Româneşti”!

Înscrierea în concursul „Tribut Valorilor Culturale Româneşti” a început deja, iar dacă intri pe www.romanipentruolume ai şi tu şansa de a fi descoperit, de a înregistra debut artistic, de a fi promovat şi de a primi burse care să îţi asigure progresul necesar în a deveni viitorul reprezentant al culturii româneşti.

Mai mult >